Asociaţia Psihologilor din România (APR) vine cu o serie de precizări privind tipologia, scopul şi capacitatea de măsurare a testelor psihologice, în contextul dezbaterii generate de cazul poliţistului pedofil arestat luni, 8 ianuarie 2018.
Potrivit asociaţiei testele psihologice sunt instrumente profesionale cu mare validitate. Testul psihologic este contribuţia majoră avută de psihologie la repertoriul metodologic al ştiinţelor. Testele psihologice serioase, validate ştiinţific, sunt instrumente profesionale fine şi puternice, ale căror rezultate pot fi tratate cu foarte mare încredere. În România există multe astfel de teste, adaptate cultural, etalonate riguros şi cu dovezi de validitate excelente, care pot fi utilizate cu încredere în decizii importante, susţin reprezentanţii asociaţiei.
Aceştia spun că în lume există zeci de mii de astfel de instrumente, pentru măsurarea unor trăsături psihologice diverse. Pentru fiecare caracteristică psihologică există zeci sau uneori sute de teste şi nu toate sunt deopotrivă de valide. Testele recunoscute de comunitatea ştiinţifică drept „standarde de aur” în evaluare sunt foarte puţine, fiind de regulă recomandate pentru cazuri cu un impact potenţial major.
Este cunoscut faptul că multe din instituţiile statului român nu utilizează întotdeauna teste standarde de aur din constrângeri bugetare. Aceste instrumente sunt protejate de drepturi de proprietate intelectuală şi presupun o plată către autori sau deţinătorii de licenţă pentru orice utilizare a testului. La fel ca în multe alte domenii de funcţionare în care se confruntă cu presiuni bugetare, şi acesta este un domeniu în care unele din instituţiile statului român nu pot accesa servicii de top. Atunci când utilizează totuşi astfel de teste performante, de obicei le rezervă pentru cazuri foarte serioase iar nu pentru testarea periodică a angajaţilor spun reprezentanţii psihologilor.
Psihologii care deservesc nevoile de evaluare psihologică ale Poliţiei Române şi ale altor instituţii similare sunt profesionişti. Suntem convinşi de pregătirea profesională adecvată a colegilor noştri psihologi care activează în diversele instituţii ale statului. Într-adevăr, cel mai bun test nu este decât atât de bun pe cât este de bun psihologul care îl utilizează. În acelaşi timp, fără instrumente profesioniste, calitatea profesională a psihologului nu se poate manifesta. Punerea la dispoziţie a instrumentelor adecvate este o responsabilitate a instituţiei şi este incorect ca psihologii să fie traşi la răspundere pentru o constrângere care le este externă. De aceea, chiar dacă aceste instituţii au de multe ori specialişti excelenţi în testare şi evaluare psihologică, aşa cum este şi cazul Poliţiei Române, capacitatea acestora de acţiune poate fi limitată prin lipsa de acces la instrumente performante, exact aşa cum un chirurg foarte bun nu poate opera cu succes fără instrumentarul adecvat.
Testarea în Poliţia Română şi alte instituţii similare nu vizează neapărat evaluarea clinică. Un proces de evaluare psihologică este întotdeauna eficient doar pentru obiectivele pentru care a fost gândit. În multe instituţii, procesul de evaluare psihologică este gândit pentru a evalua potrivirea cu postul, iar testele evaluează, de exemplu, dacă persoana evaluată are aptitudini dezvoltate la nivelul dorit de angajator. Dacă procesul de evaluare nu vizează obiective din domeniul afecţiunilor mintale, este clar că acestea nu vor fi detectate. Iar obiectivele de evaluare sunt stabilite mai degrabă de decidenţii strategici şi nu de psihologi. Psihologia are capacitatea de a contribui major la îndeplinirea obiectivelor strategice ale decidenţilor, dar psihologii nu pot evalua decât ceea ce li se cere. Întrebarea care ar trebui pusă în acest caz şi în altele similare ţine aşadar de gradul în care ne dorim o evaluare a sănătăţii mintale, dincolo de o evaluare a potrivirii cu postul, pentru angajaţii Poliţiei Române şi a altor instituţii similare se mai arată în comunicatul Asociaţiei Psihologilor din România
„Întrebarea firească pe care şi-o adresează oamenii este dacă testele psihologice pot de fapt să identifice tulburări precum pedofilia. Răspunsul este afirmativ: există teste foarte bune, care identifică profiluri clare de afecţiuni mentale din sfera sexuală, în mod special atunci când sunt utilizate de psihologi calificaţi. Evident, un astfel de obiectiv presupune utilizarea acestor teste în metodologii de evaluare mai ample, în care testele sunt coroborate şi cu informaţii din alte surse. Dar nici chiar cel mai riguros test nu poate asigura reuşita decât dacă este parte dintr-un proces de evaluare constantă a personalului, care are obiective clar definite şi este derulat de psihologi competenţi. Nu există soluţii uşoare când vine vorba de testarea psihologică,” explică prof. univ. Dragoş Iliescu, secretar General în cadrul Asociaţiei Psihologilor din România şi Preşedintele Comisiei Internaţionale pentru Testare (International Test Commission).
