Efectele dăunătoare ale supraponderalității au fost subestimate, potrivit unui nou studiu care a analizat indicele de masă corporală (IMC), datele privind sănătatea și mortalitatea în aproximativ 60 000 de părinți și copiii lor, pentru a stabili modul în care obezitatea influențează de fapt riscul de deces. Studiul Universității din Bristol este publicat în Jurnalul Internațional de Epidemiologie (1 decembrie).
Studiile anterioare au sugerat că IMC optim, la care riscul de deces este minimizat, pare să fie mai mare decât intervalul recomandat în mod obișnuit de medici, ceea ce duce la afirmațiile că este bine să fii puțin supraponderal. Cu toate acestea, oamenii de stiință suspectează că aceste studii nu reflectă adevaratul efect al IMC asupra sanătății, deoarece stadiile incipiente ale bolii, comportamentele dăunătoare sănătății, precum fumatul și alți factori pot duce la scăderea IMC și la creșterea riscului de deces. Acest lucru face dificilă estimarea modului în care IMC influențează de fapt riscul de deces, spre deosebire de asocierea observată între IMC și riscul de deces. Scopul acestui studiu a fost de a evalua legătura de cauzalitate dintre IMC și riscul de deces.
Folosind HUNT, un studiu norvegian, cu sediul într-un județ rural cu 130.000 de locuitori, echipa de la Bristol Medical School, împreună cu colegii de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, au fost capabili să vadă modul în care mortalitatea la părinți este legată atât de propriul IMC (abordarea convențională), cât și de IMC-ul copiilor lor adulți. Deoarece IMC-ul părinților și al descendenților acestora este legat, datorită factorilor genetici, descendența IMC este un indicator al IMC-ului părinților. IMC-ul copiilor adulți nu este influențat de boala părinților, prin urmare, folosind descendenții IMC evită problemele inerente în simpla relaționare a IMC-ului părinților cu riscul de deces.
Dosarele medicale ale aproximativ 30.000 de perechi de mame și copii și 30.000 de perechi de tați și copii au fost evaluate pentru a examina măsura în care IMC poate influența riscul de mortalitate într-o situație care nu este părtinitoare prin „relația cauzală” – boală care duce la scăderea IMC, în detrimentul IMC-ului care afectează boala.
Echipa a constatat că, atunci când IMC-ul a fost folosit în locul propriului IMC al părinților, efectele nocive ale IMC-ului scăzut au fost reduse și efectele nocive ale IMC-ului au fost mai mari decât cele constatate în analizele convenționale. Foarte important, rezultatele sugerează că studiile anterioare au subestimat efectele nocive ale excesului de greutate.
Consilierea actuală a medicilor de a menține un IMC cuprins între 18,5 și 25 este susținută de acest studiu, iar sugestia pe larg că supraponderarea poate fi sănătoasă se dovedește a fi incorectă.
Dr. David Carslake, autorul principal al studiului si Senior Research Associate la Unitatea de Epidemiologie Integrativa MRC (IEU) de la Universitatea din Bristol, a declarat: “O crestere alarmantă a nivelurilor de obezitate din întreaga lume, care au crescut de la 105 milioane în 1975 la 641 milioane în 2014, conform unui studiu recent al Lancet, a creat îngrijorări cu privire la implicațiile pentru sănătatea publică. […] Acest studiu demonstrează că corelația nu este o cauzalitate și că atunci când vine vorba de recomandările privind sănătatea publică, trebuie să le interpretăm cu prudență, doar pe baza asocierilor. Am constatat că studiile anterioare au subestimat impactul excesului de greutate asupra mortalității și constatările noastre susțin recomandările actuale de a menține un IMC cuprins între 18,5 și 25 de ani.”
Profesorul George Davey Smith, director al MRC IEU si profesor de epidemiologie clinică la Universitatea din Bristol, a adăugat: „Suntem obișnuiți să vedem studii contradictorii care să arate că ceva este bun sau rău pentru sănătatea noastră. Acestea vin de obicei de la studii observaționale ce pot duce la costatări greșite. Sunt necesare abordări mai solide pentru identificarea efectelor cauzale ale factorilor care influențează sănătatea, cum ar fi metodele aplicate în acest studiu, pentru a face recomandări pentru sănătatea publică pe baza unor dovezi de încredere „.
Sursa: Sciencedaily.com
