Conform ScienceDaily, în cercetările conduse de neurologul Olaf Blanke și echipa sa de la EPFL, Elveția, oamenii de știință au demonstrate că durerea fantomă poate fi ameliorată pentru paraplegici prin crearea unei iluzii corporale cu ajutorul realității virtuale. Rezultatele acestor cercetări au fost publicate în Neurology.
„Am reușit să provocăm o iluzie: iluzia că picioarele subiectului au fost ușor lovite, când, de fapt, subiectul a fost efectiv lovit pe spate, deasupra leziunii măduvei spinării”, explică Blanke, autorul principal al studiului și proprietarul Fundației Bertarelli pentru Neuroprosthetică Cognitivă. „Când am făcut acest lucru, subiecții au raportat, de asemenea, că durerea lor sa diminuat”.
Paraplegicii suferă că nu își mai pot simți picioarele, dar condiția lor este adesea acompaniată de dureri neuropatice cauzate de leziunea măduvei spinării. Pacientul simte durerea ce provine de la picioare, chiar dacă nimic altceva nu poate fi resimțit sub leziune. Senzația de durere este reală și, totuși, complet rezistentla terapia cu medicamente. La momentul actual, realitatea virtuală poate fi cheia pentru a oferi o ameliorare a durerii pentru acest tip de durere, iar soluția vine de la restaurarea simțului tactil.
„Am lovit partea din spate a subiectului în apropierea umerilor și acesta a experimentat iluzia că atingerea a provenit din picioarele paralizate”, explică Polona Pozeg, co-autor al studiului și acum neurolog la Spitalul Universitar din Lausanne (CHUV). „Acest lucru se datorează și faptului că subiectul a primit stimuli vizuali despre niște picioare ce erau lovite, văzute prin casca de realitate virtuală, astfel încât subiectul le-a perceput ca propriile sale picioare”.
Amplasarea experiențială implică o pereche de picioare de la un manechin, o cameră, ochelari pentru realitatea virtuală și două tije. Picioarele sunt filmate de către o cameră foto. În timp real, videoclipul este transmis în ochelarii de realitate virtuală purtați de pacientul paraplegic. Subiectul vede picioarele manechinului ca și cum s-ar uita în jos la picioarele proprii. Cu această amplasare, cercetătorul lovește spatele pacientului cu o singură tijă, atingând simultan picioarele manechinului cu cealaltă.
În acest fel, subiectul primește doi stimuli, unul tactil pe spate și altul vizual din afișajul realității virtuale. Deși este conștient de faptul că este lovit pe spate, subiectul începe să simtă ca și cum atingerea vine de la picioarele paralizate.
După cuvintele lui Blanke, „este nevoie de aproximativ un minut de atingere simultană pentru ca iluzia să aibă loc […] Apăsarea pe spate se transmite la picioare, deoarece stimulul vizual domină peste cel tactil”.
Cercetarea depășește limitele modului în care realitatea virtuală poate fi utilizată pentru a implementa stimuli contradictorii, cu scopul de a manipula în final creierul privind modul în care simte corpul din motive terapeutice.
Pe baza acestor constatări, cercetatorii dezvolta în prezent tehnologia virtuală care automatizează stimulentele visuo-tactile ca persoanele cu leziuni ale coloanei vertebrale si alte condiții cronice să le poată folosi cu ușurință acasă.
