Medicilor din state terţe nu li se recunoaşte în momentul de faţă dreptul de a-şi exercita profesia pe teritoriul României, cu excepţia situaţiei în care sunt căsătoriţi cu cetăţeni români, cetăţeni ai unui stat din Spaţiul Economic European (SEE) sau ai Confederaţiei Elveţiene, ori dacă au şedere pe termen lung (5 ani de şedere continuă) în România sau în unul din statele menţionate.
Coaliţia pentru Drepturile Migranţilor şi Refugiaţilor (CDMiR), o platformă a organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul migraţiei, drepturilor omului şi politicilor publice, solicită autorităţilor să modifice cadrul legal astfel încât să li se acorde drept de practică altor două categorii de străini aflaţi pe teritoriul ţării: medicilor cu protecţie internaţională (refugiaţi şi persoane cu protecţie subsidiară) şi străinilor din state terţe care şi-au finalizat studiile medicale în România.
Subiectul a fost discutat în cadrul unei mese rotunde la care au participat oficiali din Guvernul României, Colegiul Medicilor, Inspectoratul General pentru Imigrări, alături de reprezentanţi din rândul organizaţiilor neguvernamentale şi organizaţiilor internaţionale precum Agenţia ONU pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), precum şi specialişti din domeniul sănătăţii şi din mediul academic.
Punctul de plecare al dezbaterii l-a constituit subiectul deficitului de personal cu care se confruntă sistemul public de sănătate din România în ultimii ani, ca urmare a migraţiei medicilor şi absolvenţilor de studii medicale în străinătate.
“România se confruntă, în prezent, cu o criză puternică a resurselor umane în sănătate, iar aceasta are toate premisele să se agraveze pe termen mediu şi lung în lipsa măsurilor sistemice” se arată în Nota de Fundamentare care a stat la baza aprobării Strategiei Naţionale de Sănătate 2014 – 2020.
Cauzele crizei din sistemul de sănătate sunt multiple: emigraţia personalului medical (estimată la 43.500 cadre medicale, de la data intrării României în UE), numărul mic de medici (2,5/1.000 locuitori), dezechilibrele în distribuţia personalului medical pe regiuni şi judeţe, numărul mare de posturi vacante din sistem, neatractive pentru personalul medical etc. Calitatea actului medical a scăzut iar zone întregi, în special din mediul rural, sunt neacoperite de personal medical.
România se află spre partea inferioară a clasamentului ţărilor UE în ceea ce priveşte numărul de medici cu drept de practică pe teritoriul naţional, în ciuda faptului că numărul de absolvenţi ai facultăţilor de medicină este printre cele mai mari din Europa.Totodată, România se diferenţiază în mod negativ de alte state europene, cum ar fi Germania, Franţa sau Irlanda, care au adoptat politici de atragere a medicilor străini pentru a face faţă provocărilor pe care le ridică nevoia de personal din spitale şi din alte unităţi medicale.
Consilierul de Stat în Guvernul României, în Comitetul Interministerial Coaliţia pentru Integrarea Refugiaţilor, Ramona Lohan a declarat în cadrul întâlnirii că în perioada următoare se vor analiza propunerile organizaţiilor neguvernamentale în domeniul migraţiei şi se va discuta cu ministerele avizate pentru găsirea de soluţii.
Comisarul de poliţie Ionuţ Cîrdei din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, a declarat la rândul său că propunerile Coaliţiei sunt pertinente şi vor intra într-un proces de analiză.
Masa rotundă cu tema ”Obţinerea dreptului de practică de către medicii străini, în contextul deficitului de personal din sistemul de sănătate românesc” a fost organizată în cadrul proiectului Dezvoltarea unei reţele de organizaţii active în domeniul migraţiei (EMINET), proiect co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.
