Creşterea alarmantă a rezistenţei bacteriilor la majoritatea claselor de antibiotice cunoscute reprezintă una dintre temele majore dezbătute astăzi la nivel global. Pentru a semnala importanţa acestei probleme,anual, Organizaţia Mondială a Sănătății (O.M.S.) și instituțiile de profil organizează întâlniri excepţionale cu privire la rezistenţă antimicrobiană, care prezintă cele mai importante noutăți și trasează direcțiile de urmat.
Sub tema „Antibioticul – partener și adversar”, dr. Ileana Lucia Brînză şi dr. Liliana Chițanu au vorbit despre acest subiect în cadrul simpozionului cu numărul 57 Farma Practic, organizat de compania de comunicare medicală Houston NPA .
„La absolut toate grupele de medicamente existente azi au apărut tulpini rezistente la antibiotice. În plus, din 1980 până azi nu a mai fost descoperită nicio clasă de antibiotice ca arsenal terapeutic pe care să le folosim în infecţiile microbiene”, a declarat dr. Liliana Chițanu.
Utilizarea excesivă şi incorectă a antibioticelor accelerează răspândirea bacteriilor rezistente la acestea, însă există în plus o serie de mulţi alţi factori ce contribuie la creşterea gradului de rezistenţă, de exemplu consumul de alimente animale şi vegetale contaminate cu bacterii rezistente, transmiterea lor de către persoane ce pot călători cu uşurinţă în orice loc al lumii.
„Încă din anii 1990 s-a constatat că, la nivel mondial, 50% dintre antibiotice erau folosite de către medicina veterinară. De ce ne interesează şi cum se reflectă acest lucru asupra noastră? Animalele devin astfel purtătoare de bacterii rezistente, la fel şi legumele care pot fi contaminate – lucru care duce la infectarea directă a omului cu bacterii rezistente. Acestea bacterii, însă, pot să apară şi la pacienţii care sunt trataţi, şi care le pot transmite persoanelor din anturajul lor, dar şi la pacienţii spitalizaţi care suferă diferite intervenţii. Dar şi datorită faptului că am devenit un mare sat planetar, bacteriile rezistente la antibiotic pot fi aduse de călători”, a explicat dr. lleana Lucia Brînză.
La nivel european, situaţia privind rezistenţa anti-microbiană este atent monitorizată. Există o reţea online ce permite transmiterea infomaţiilor de la stat la stat şi coroborarea lor astfel încât fiecare dintre ţări să poată avea o viziune clară asupra situaţiei curente. În România, contrar practicii altor ţări membre UE, modul de gestionare al datelor referitoare la rezistenţa anti-microbiană implică o analiză generală, care transmite o informaţie statistică globală şi nu o situaţie defalcată pe eşaloane medicale.
Clasificarea în 2016 a principalelor tulpini rezistente la antibiotic a condus la concluzii îngrijorătoare.
Conform datelor prezentate de dr. Ileana Lucia Brînză, se observă apariţia unor tulpini rezistente la mai multe clase de antibiotice, o parte dintre acestea apărute destul de recent, în jurul anilor ’80.„Ne aflăm în situaţia riscantă de a nu mai avea cu ce trata pacienţii noştri pentru diverse patologii, atât în ambulatoriu cât şi în spital”, a atras atenția medicul de familie brăilean.
În cadrul conferinţei a fost menţionat şi un studiu realizat în 2015, care anunţă apariţia unei noi clase de antibiotice.
„Aceaste noi antibiotice reprezintă o paradigmă ca modalitate de producere, având în vedere că sunt produse prin mijloace foarte moderne, care ne dau speranţa că rezistenţa la antibiotice va apărea mult mai târziu”, a declarat dr. Liliana Chițanu.
Cu toate acestea, estimările actuale confirmă ideea că „ne îndreptăm spre o posibilă lume care nu va mai avea ca arsenal terapeutic antibioticele”, a punctat dr. lleana Lucia Brînză.
Dacă în 2017 vorbim, la nivel global, de 700.000 de decese cauzate de rezistența la antibiotice şi 25.000 în Europa, în 2050, după estimările O.M.S din 2016, numărul deceselorva ajunge la 1 milion la nivel global şi 390.000 la nivel european.
Buna comunicare şi informarea publicului larg în privinţa mijloacelor de apărare aflate la îndemână reprezintă două dintre căile de bază utile în combaterea acestei probleme. „Este necesară aprofundarea cunoştiinţelor privind afecţiunile ce trebuie tratate cu antibiotice şi evitarea recurgerii necontrolate la antimicorobiene(…) Ne dorim ca antibioticul să fie în permanenţă un prieten pentru pacienţii noştri şi niciodată un adversar”, au subliniat în încheierea prezentăriidr. Liliana Chițanu şi dr. Ileana Lucia Brînză.
