Prof.dr.Nicolae Galie de la Institutul Marius Nasta Bucureşti susţine că medicina modernă tinde să transforme dezideratul prevenţie într-un capitol separat , medicina preventivă. În acest context, se poate plasa şi chirurgia toracică care este în fapt o chirugie funcţională. Adică, indiferent de procedeul chirurgical ales, funcţionalitatea plămânului trebuie să-i permită pacientului o respiraţie în parametri vitali-păstrarea funcţiei ventilatorii pe baza căreia acesta poate fi reintegrat în societatate.
În ultimele decenii, dezvoltarea necontrolată a industriilor poluante, indicii ridicaţi ai noxelor din marile aglomerări urbane, la care se adaugă şi o alimentaţie dezechilibrată sunt principalii factori de risc funcţionali în patologia pulmonară şi implicit în chirurgia toracică.
Sedentarismul, obezitatea şi viciile, precum fumatul şi consumul de alcool sunt de asemenea, factori ce afectează funcţionalitatea, dar şi mecanismele fiziologice de apărare pulmonară. Aceste date sunt cunoscute şi dezbătute în literatura de specialitate, dar din nefericire, teoria nu este întodeauna aplicată.
În perioada preşcolară şi şcolară, educaţia medicală este tratată superficial, ceea ce determină peste ani apariţia factorilor predispozanţi şi de risc pulmonar afirmă specialistul. Astfel, obezitatea instalată în perioada copilărie-adolescenţă duce la micşorarea mobilităţii diafragmului care este responsabil de cca 60% din capacitatea pulmonară.
Prevenţia obezităţii, completată cu activitatea fizică (obligativitatea orelor de educaţie fizică în şcoală) sunt mijloace relativ banale de combatere a sedentarismului şi de creştere a capacităţii funcţionale pulmonare.
O serie de studii, relativ recente, au demonstrat o relaţie direct proporţională între dezvoltarea musculaturii lojei anterioare a coapsei, recte muşchiul cvadriceps şi funcţia respiratorie. Poziţiile vicioase în timpul scrisului duc adesea la deformarea coloanei vertebrale şi impicit a cutiei toracice care au ca efecte, în timp, o perturbare a dinamicii toracelui cu diminuarea funcţiei respiratorii. Deşi sunt lucruri cunoscute şi relativ uşor de remediat, ele sunt bagatelizate, iar cu vârsta apar şi consecinţele agravante.
O serie de obiceiuri vicioase din perioada copilăriei, cum ar fi respiraţia orală, duc la dezvoltarea deficitară a căilor respiratorii superioare şi la apariţia infecţiilor repetate cu afectare tardivă a funcţiei respiratorii. Acestea sunt câteva exemple de factori predispozanţi din perioada copilăriei care pot fi relativ uşor remediaţi prin aplicarea medicinei preventive subliniază prof. dr. Galie.
Evitarea noxelor(pulberi) şi combaterea fumatului, atât activ, cât şi pasiv, sunt factori determinaţi în afectarea funcţiei, cât şi în cauzalitatea afecţiunilor pulmonare, cel mai grav fiind cancerul pulmonar. Aceste persoane considerate cu factori de risc, trebuie dispensarizate, controalele medicale periodice fiind incluse în categoria prevenţiei medicale.
Utilizarea scriningului radiologic pulmonar este obligatoriu,fiind inclus şi în programele de sănătate ale ministerului de resort.
În concluzie, funcţia respiratorie este factorul de risc prioritar în chirurgia toracică care, în esenţă, este o chirurgie de rezecţie pulmonară – amputarea pulmonară duce la diminuarea respiraţiei. În această dilemă, rezecţia leziunii trebuie să asigure funcţionalitatea pulmonară reliefează prof. dr. Nicolae Galie.
