Călătoriile pot afecta sănătatea

Călătoriile reprezintă un important fenomen socio-economic în continuă dezvoltare. Călătoriile către tropice înregistrează o creștere medie anuală de 5 – 10 %. Călătorul își deschide spiritul și „iese din cercul prejudecăților țării sale”, așa cum spunea Montesquieu. În țara noastră, călătoriile în străinătate sunt încă o experiență turistică limitată, dar cu un potențial de dezvoltare considerabil.

Medicina călătorului reprezintă un domeniu multidisciplinar în expansiune, care vizează nu numai prevenirea sau tratarea bolilor tropicale, ci un ansamblu de patologii care pot să apară sau pot fi agravate în cursul călătoriilor.
Estimând incidența problemelor de sănătate la 100.000 de călători la tropice Steffen a constatat că:

• 1 călător din 2 are o problemă de sănătate;
• 1 călător din 2 are o problemă de sănătate;
• 1 călător din 3 prezintă un episod de diaree;
• profilaxia paludismului este foarte importantă în ciuda riscului aparent mic;
• holera si febra tifoidă au o importanța minoră;
• problemele legate de hepatita acută virală și bolile transmise sexual trebuie avute în vedere mai ales la persoanele cu comportament sexual la risc;
• accidentele pot cauza neplăceri, mai ales în țările tropicale

Călătoriile și bolile cronice

Scopul unei consultații înainte de plecarea într-o călătorie nu este de a crea angoase cu privire la riscurile potențiale ale unui voiaj, ci de a evalua aptitudinea de a călători, de a oferi elementele necesare unei profilaxii corecte (vaccinări, chimioprofilaxia malariei etc.), explicarea și prescrierea unor tratamente pentru diareea călătorului, plăgi cutanate etc., oferirea unor reguli de conduită prin a căror aplicare să se reducă riscul de boală.
Decât să pleci într-o călătorie crezând că ți se vor întâmpla toate lucrurile teribile (boli, accidente, intoxicații etc.), mai bine stai acasă. Pe de alta parte riscul evenimentelor nedorite (apreciat ca produs al ignoranței și hazardului) este considerabil mai mic pentru o persoană informată.

Călătoria în avion

Presiunea atmosferică în cursul zborurilor la 10 000-12 000 m este diferită cu cea de la altitudinea de 155-2400 m și provoacă o scădere a presiunii parțiale a oxigenului și o expansiune a gazelor (legea Boyle Mariotte : presiune x volum = constant). Există deci două grupuri de afecțiuni cărora li se contraindică zborurile la altitudine mare:

• afecțiuni medicale influențate de hipoxie :

• afecțiuni respiratorii cu dispnee de repaos sau dispnee severă de efort: bronhospasm, bronșită cronică și emfizem cu restricție importantă a funcțiilor respiratorii etc.;
• anemie severă (8g%);
• instabilitate cardiacă: angor instabil, decompensare cardiacă manifestă, status post – infarct acut de miocard (2 – 4 săptămâni);
• HTA (hipertensiune arterială) instabilă;
• status post AVC (accident vascular cerebral) 2 săptămâni.

• Afecțiuni medicale influențate de modificarea de presiune atmosferică :
  • Intervențiile chirurgicale recente pe urechea medie contraindică zborurile, timp de 1 luna. Otita medie, sinuzita, rinofaringita sunt contraindicații relative (risc de otită și de sinuzită barotraumatică), dacă nu se poate garanta o aerare suficientă a urechii medii, prin folosirea unui decongestionant;
  • chirurgia abdominală recentă sau laparoscopia necesită respectarea unui interval minim de 10 zile;
  • chirurgia toracică recentă necesită un interval de 3 săptămâni până la autorizarea unui zbor;
  • pneumotoraxul (este indicat să se aștepte un interval de cel puțin 10 zile după vindecare;
  • fractura de craniu, puncție lombară recentă;
  • scufundările la peste 9 m sunt interzise 24 h înainte de zbor (risc de accidente prin decompresiune);
  • rinită trebuie tratată cu decongestionante din preziua zborului.
• alte afecțiuni ce necesită precauții particulare :
  • la pacienții cu colostomie sau ileostomie, expansiunea gazelor intestinale poate provoca meteorism; pacienții vor fi atenți la schimbarea pungii înainte de plecare și vor avea asupra lor pungi și pansamente suplimentare;
  • subiecții cu afecțiuni psihiatrice trebuie să fie însoțiți;
  • în timpul sarcinii zborurile internaționale nu mai sunt autorizate dupa 35 de săptămâni de sarcină, iar cele interne dupa 36 de săptămâni. Călătoriile cu avionul nu sunt autorizate până în ziua 7 după naștere;
  • nou-născuții nu pot călători cu avionul decât după 48 de ore de viață, iar problemele legate de riscul de otită barotraumatică pot fi evitate prin folosirea biberonului, în timpul decolării și al aterizării;
  • prezența unor boli infecțioase, în special cele transmise prin picături Flugge, constituie o contraindicație a zborurilor;
  • ulcerul gastric complicat cu hemoragie recentă (3 saptamani) constituie, de asemenea, o contraindicație;
  • persoanele cu risc de flebotromboză trebuie să se ridice regulat, să facă, dacă este cazul, câteva exerciții pentru gambe, să poarte colanți elastici, iar la indicația specialistului se poate apela la o profilaxie medicamentoasă (acid acetic salicilic cu heparină 5000 u la 12 ore, începută cu 1 – 2 zile înainte de plecare);
  • controlul pe aeroporturile din majoritatea țărilor se face cu aparate la care intensitatea câmpului electromagnetic folosit nu este nocivă pentru pacemaker, fiind totuși preferabil să se semnaleze prezența stimulatorului cardiac;
  • higrotermia scăzuta din avion crește pierderile termice prin evaporare, antrenând un risc crescut de uscare a mucoaselor sau de deshidratare la vârstnici, de unde rezulta necesitatea de a consuma lichide, evitând băuturi gazoase.

Un caz special : Diabetul

Tratamentul diabetului se face pe baza unor scheme terapeutice cu un orar strict. Adaptarea acestei scheme nu este necesară când călătoria se face spre nord sau spre sud, dar este necesară când voiajul unui diabetic insulino – dependent depășește 6 fusuri orare. Tratamentul cu antidiabetice orale nu necesită adaptarea posologiei. O hiperglicemie este preferabilă unei hipoglicemii secundare creșterii dozei de antidiabetic.
Un voiaj inseamna pentru diabetic schimbarea obiceiurilor alimentare, variații de eforturi fizice și de utilizare a timpului așa că pacientul trebuie să se „înarmeze” cu rezerve suficiente de medicamente, ace, seringi și, în timpul zborului, de biscuiti și fructe uscate.

Dr. Adriana Hristea
Medic primar boli infecțioase

Centrul Medical de Diagnostic și Tratament ”Dr.Victor Babeș” București